Po­căința înseamnă înnoirea vieții

29

Dacă gându­ri­le și dorințele noastre nu sânt bune, nici rodul lor nu poa­te fi bun. Avem nevoie să ne pocăim și să ne schimbăm via­ța. Pocăința nu înseamnă numai să mergi la preot, ci trebu­ie să ne curățim sufletul de acele gânduri și de depresia în ca­re am căzut din pricina drumului întortocheat al vieții. Po­căința înseamnă înnoirea vieții, țintirea sau râvna spre bi­nele desăvârșit, lepădarea de părțile rele ale vieții. Această slăbiciune o au și oamenii credincioși, și din pricina ei su­fe­rim. Dacă poporul nostru s’ar fi pocăit, n’am mai fi fost în­cercați de suferințele prin care trecem acum, căci noi în­și­ne, prin cugetele și dorințele noastre, ne complicăm viața. Pâ­nă acum nu am știut asta, iar acum înțeleg că sânt vinovat pentru toate. Sânt vinovat pentru toate și încă foarte mult. Întotdeauna m’am minunat de faptul că Sfinții Pă­rinți s’au socotit pe ei înșiși cei mai răi dintre toți oamenii.

Sterețul Tadei de la Vitovnița, Cum îți sunt gânduriele, așa îți este și viața, București, edit. Predania, 2010, p. 83-84