Oare sufletului ce-i oferim?

196

Iar El a zis: Vedeţi să nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, şi vremea s-a apropiat. Nu mergeţi după ei. Iar când veţi auzi de războaie şi de răzmeriţe, să nu vă înspăimântaţi; căci acestea trebuie să fie întâi, dar sfârşitul nu va fi curând. Şi vor fi semne în soare, în lună şi în stele, iar pe pământ spaimă întru neamuri şi nedumerire din pricina vuietului mării şi al valurilor. Iar oamenii vor muri de frică şi de aşteptarea celor ce au să vină peste lume, căci puterile cerurilor se vor clătina. Şi atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu putere şi cu slavă multă. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Luaţi seama la voi înşivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii, şi ziua aceea să vine peste voi fără de veste, Ca o cursă; căci va veni peste toţi cei ce locuiesc pe faţa întregului pământ. Privegheaţi dar în toată vremea rugându-vă, ca să vă întăriţi să scăpaţi de toate acestea care au să vină şi să staţi înaintea Fiului Omului. Luca 21, 8-9, 25-27, 33-36

Inimile ne sunt îngreunate de tentaţiile acestei vieţi; suntem preocupaţi în mod excesiv de hrana pentru trup, uitând de cele folositoare sufletului. Dacă de trup avem grijă zilnic, oare sufletului ce-i oferim? Uneori suntem copleşiţi de grijile vieţii şi uităm să ne îngrijim şi de dobândirea veşniciei. Zilnic ne agităm din dorinţa de a rezolva problemele personale, însă ar trebui să avem puterea de a ne opri din iureşul vieţii. Pe toate să le facem cu nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu. Să ştim să preţuim toate realizările şi în special pe cele duhovniceşti. Sfântul Talasie Libianul aşa ne învaţă: „Obişnuieşte-ţi urechea să audă des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gânduri necurate”.

Sursa: ziarullumina.ro