„Nu vă voi lăsa singuri!”

39

Nu vă voi lăsa singuri!”, zice Domnul. Ce cuvânt mare şi sfânt, mai ales în timpurile noastre, când nenumăraţi oameni se simt singuri, se plâng de singurătate, sunt în mijlocul mulţimii, dar se simt singuri, sunt printre prieteni mulţi, însă de multe ori se simt singuri.

Un om care-l are pe Dumnezeu niciodată nu este singur. Singurătatea nu-l omoară, ci dimpotrivă, îl face fericit. În singurătate el poate să se simtă într-o atmosferă mai potrivită, unde să se gândească mai profund la Tatăl nostru Cel Ceresc, unde se poate ruga mai liniştit, unde poate să-şi desfăşoare gândurile, să urce cu ele până la Dumnezeu.

Toţi Sfinţii au iubit singurătatea şi pustia, nu pentru că au fugit de societate, ci pentru că acolo se întâlneau cu Dumnezeu.

(Înaltpreasfințitul Iustinian Chira, Cuvintele Părintelui  un ghid al frumuseţii lăuntrice, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, pp. 118-119)

Sursa: doxologia.ro