Motivele principale ale slăbirii credinţei şi apariţiei sectelor în lume

82

05În secolul nostru se constată o slăbire generală a credinţei în Dumnezeu şi a trăirii creştine. Care sunt motivele principale ale slăbirii credinţei şi apariţiei sectelor în lume?

Motivul principal al slăbirii credinţei în Dumnezeu este unul: înmulţirea fărădelegilor. Credinţa a slăbit pe pământ mai ales din cauza următoarelor păcate: mândria, neascultarea de cuvântul Evangheliei şi de păstorii Bisericii, înstrăinarea creştinilor de Biserică, lipsa de păstori buni, beţia, desfrâul etc. Acest adevăr ni-l arată Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, când zice: Iar din pricina înmulţirii fărădelegilor, iubirea multora se va răci.

Creştinii care s-au rupt definitiv de Sfânta Biserică, care se împotrivesc dogmelor credinţei noastre ortodoxe şi apostolice şi care şi-au format o învăţătură de credinţă greşită se numesc sectari (eretici). Sectele în Biserică au fost încă de la începutul propovăduirii Evangheliei în lume şi vor exista până la sfârşitul veacurilor. Ele sunt atât rezultatul necredinţei în Dumnezeu, cât şi un puternic semn apocaliptic.

Oamenii, în general, părăsesc Biserica şi cad în erezii din următoarele cauze principale: din neştiinţă, adică din lipsa de cunoaştere a cuvântului lui Dumnezeu, a Sfintei Tradiţii şi a învăţăturii Sfinţilor Părinţi; din înşelăciunea diavolului, care umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită, şi care reuşeşte să amăgească pe mulţi creştini prin patimi, prin încrederea în sine, prin necredinţă etc.; din cauza mândriei, care a creat cele mai multe secte şi erezii în istoria Bisericii creştine, reuşind să sfâşie trupul tainic al lui Hristos.

Apoi, din cauza înmulţirii păcatelor omeneşti, precum: beţia, desfrâul, avortul, divorţul, neînţelegerea din familie etc. Apoi din lipsa de slujitori devotaţi în Biserica lui Hristos; din lipsă de explicare a credinţei ortodoxe la credincioşi, din cauza firii răzvrătite a unor creştini, din lipsă de rugăciune şi de învăţătură, din lipsă de viaţă duhovnicească exemplară a preoţilor, din lipsă de experienţă, de blândeţe, de stăruinţă şi iscusinţă pastorală a preoţilor şi din alte pricini. Înmulţirea sectelor şi a proorocilor mincinoşi, mai ales în secolul nostru, este, desigur, şi un semn apocaliptic al sfârşitului lumii. Acest adevăr ni-l arată Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care, vestind despre a doua Sa venire pe pământ, a zis: Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor înşela pe mulţi…

Din:  „Ne vorbește Părintele Cleopa Ilie”, Volumul  6, p. 133-134