Minuni ale Sfântului Cuvios Gheorghe Mărturisitorul

290

Între eroii dreptei credințe și mărturisitorii Evangheliei lui Hristos, care au viețuit în prima jumătate a secolului XX, se numără și Cuviosul Gheor­ghe din Drama. Pilda de viață curată, închinată lui Hristos, iubirea de Dumnezeu și de semeni pe care a prac­ti­cat-o și a cultivat-o, precum și numeroasele minuni pe care le-a săvârșit au fost motivele pentru care, încă din timpul vieții, acest sfânt cuvios s-a bucurat de evlavia multor credincioși creștin-ortodocși.

Pentru viața sa sfântă, în data de 18 martie 2008, Patri­arhia Ecumenică l-a canonizat pe Cuviosul Gheorghe Mărturisitorul, stabilindu-se ca dată de prăznuire a acestuia ziua de 4 noiembrie, data la care acest cuvios a trecut la cele veșnice. În data de 28 octombrie 2015, în ședința sa de lucru, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înscrierea în calendarul bisericesc a Sfântului Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama, astfel că bucuria spirituală a cinstirii acestui „prieten” și „casnic” al lui Hristos, așa cum Sfânta Scriptură, în numeroase rânduri, îi numește pe sfinți (Ioan 15, 14; Iacov 2, 23; Efeseni 2, 19), este de acum o bucurie duhovnicească comună, la care creștinii ortodocși români sunt chemați să ia parte.

Sfântul Gheorghe Mărturisitorul din Drama a fost binecuvântat cu darul facerii de minuni încă din timpul vieții. În legătură cu minunile săvârșite de acesta s-au păstrat numeroase mărturii, atât în scris, cât și pe cale orală. Astfel, conform acestora, la scurt timp după hirotonia întru preot, până să se mute în Grecia, Sfântul Cuvios Gheorghe ar fi oprit, prin rugăciune, căderea grindinei care amenința recoltele unei localități din regiunea Pontului. După mutarea în Grecia, în Sipsa, sfântul l-a ajutat pe un om grav bolnav, pe moarte, căruia de opt luni nu îi putea ieși sufletul, să mărturisească un păcat grav săvârșit. Acestui bolnav Cuviosul Gheorghe i-a citit apoi rugăciunea de dezlegare, iar după zece zile bolnavul a murit.

În timp ce trăia, la Sfântul Cuvios Gheorghe a venit într-u­na din zile și o mamă împreună cu fiul ei paralizat. Boala de care suferea copilul acesteia nu a putut fi vindecată de către doctori, motiv pentru care copilul a fost adus la starețul Gheorghe. După trei zile, în care, potrivit mărturiei de mai târziu a copilului, a fost îndemnat de sfânt să doarmă în chilia acestuia, copilul s-a vindecat. În urma rugăciunilor Sfântului Gheorghe, s-au bucurat de harul vindecării atât o persoană bolnavă de epilepsie, care a fost îndemnată să meargă la Sfântul Antonie din Veria și să se spele cu agheasmă, cât și două fete demonizate, pe care nici un doctor nu reușise să le vindece.

Sunt cu mult mai numeroase minunile pe care Cuviosul Gheorghe le-a săvârșit. Multe persoane aflate în nevoie și în boală au primit tămăduire și mângâiere din partea sfântului, motiv pentru care, așa cum aminteam, acesta s-a bucurat de cinstire încă din timpul vieții. Toți cei care l-au cunoscut au dat mărturie despre faptul că Sfântul Cuvios Gheorghe a fost un neobosit rugător, înzestrat cu harisma înainte-vederii, care pentru toți avea câte un sfat, pe toți îi întâmpina cu zâmbetul pe buze și cu multă dragoste.

După trecerea la Domnul, Sfân­tul Cuvios Gheorghe Mărturisitorul a săvârșit numeroase alte minuni, arătându-se în chip minunat fiilor săi duhovnicești, călăuzindu-i, învățându-i și binecuvântându-i. Acest fapt a condus la amplificarea manifestărilor de cinstire și dragoste, prin care numeroși creștini i-au mulțumit sfântului pentru binefacerile făcute.

În mănăstirea ctitorită de sfânt, primele monahii stabilite s-au aflat sub îndrumarea sta­reței Achilina, o fiică duhovnicească a sfântului, care s-a îngrijit și de reînnoirea incintei mănăstirii.
În data de 19 februarie 2006, după 45 de ani de la fericita adormire, la inițiativa și în prezența Mitropolitului Pavlos Apostolidis al Dramei, moaștele Sfântului Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama au fost luate din spatele Altarului Bisericii Înălțării Mântuitorului și, după 40 de zile de rugăciune, au fost așezate într-o raclă și depuse în biserică, spre închinarea credincioșilor. Conform mărturiilor păstrate, la strămutarea lor, moaștele au fost aflate păstrând o înfățișare plăcută, de culoare cafeniu-gălbuie și împrăștiind în jur o mireasmă frumoasă.

Viața curată, minunile săvâr­șite, moaștele păstrate și, nu în ultimul rând, cultul de venerare pe care creștinii l-au adus Cuviosului Gheorghe au fost motivele care au stat la baza iniția­tivei de canonizare a Cuviosului Gheorghe din Drama, inițiativă care a aparținut Mitropolitului Pavlos al Dramei. Sfântul a fost canonizat de Patriarhia Ecumenică la 18 martie 2008, iar cea dintâi slujbă de pomenire și venerare a sfântului a avut loc în data de 1-2 noiembrie 2008, în prezența Sanc­tității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic. În anul 2010, Mitropolitul Pavlos al Dramei a dăruit Patriarhiei Române un fragment din moaș­tele Sfântului Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama, care se păstrează, în prezent, în Paraclisul Reședinței Patriarhale.

În ședința de lucru desfășu­rată în data de 28 octombrie 2015, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act de canonizarea Cuviosului Gheorghe Mărturisitorul și a aprobat înscrierea în calendar a acestuia, fixând ca dată de prăznuire ziua de 4 noiembrie. De asemenea, odată cu înscrierea în calendar, au fost aprobate și Sinaxarul, troparul și condacul sfântului.

Sursa: ziarullumina.ro