Educație alimentară – 5 mituri despre alimentație

199

Dr. Michelle McMacken, medic medicină internă la Bellevue Hospital Center din New York , o susținătoare a alimentației vegetariene, angajată în educarea pacienților, a studenților și a colegilor medici cu privire la îmbunătățirea stilului de viață și adoptarea unei alimentații benefice pentru sănătate, prezintă într-un articol principalele cinci concepții greșite despre alimentație pe care le-a întâlnit în practica medicală, atât printre pacienți, dar și printre colegii medici. Iată care sunt acestea:

1. ”Trebuie să mănânc mai multă proteină.”

Mulți nu realizează faptul că un american consumă în medie mai mult de două ori din doza zilnică recomandată de proteine, cea mai mare cantitate provenind din produse de origine animală.1,2

Din nefericire, proteinele de origine animală favorizează creșterea rapidă, dar nu doar a celulelor nomale, cât și a celor canceroase și au fost asociate cu o mulțime de tipuri de cancer, precum și cu boli de inimă, diabet, Alzheimer și pietre la rinichi.3,4

Alimentele de origine vegetală sunt și ele bogate în proteine, iar o dietă bazată pe alimente integrale și pe alimente vegetale asigură, în realitate, exact necesarul zilnic de proteine – circa 8 – 10 % din totalul de calorii. Acest lucru se întâmplă în mod natural atunci când oamenii au o alimentație vegetariană cu diverse alimente integrale – practic, nu este nevoie să calculăm cantitatea de proteine. Iar proteinele de origine vegetală nu sunt asociate cu cancer sau alte tipuri de boli. Din contră, acestea previn multe dintre bolile pe care le întâlnim astăzi.

2. ”Trebuie să beau lapte ca să am oase puternice.”

Multe persoane pun semnul egal între lactate și calciu, oase puternice, și prevenirea osteoporozei (densitate osoasă scăzută). Sloganurile publicitare au avut grijă de-a lungul generațiilor să perpetueze această idee. În orice caz, lactatele nu constituie răspunsul pentru aceste chestiuni. Studiile au arătate că, din contră, produsele lactate pot chiar să crească riscul de fracturi legate de osteoporoză.5-7

Scopul biologic al laptelui de vacă este să susțină creșterea rapidă a vițelului. Oamenii nu au nevoi nutriționale sau medicale pentru a consuma lapte de vacă sau laptele altui animal. Laptele de vacă are un nivel semnificativ de hormoni feminini, și de obicei conține antibiotice, pesticide, grăsimi saturate și colesterol – substanțe care, cu siguranță, nu fac bine corpului.

De asemenea, lactatele au fost asociate cu cancer de prostată, ovarian și uterin, precum și cu bolile de inimă și moarte prematură.7-13

Cele mai bune surse de CALCIU vin din pământ, din alimente precum varză kale, broccoli, varza chinezească și varza de Bruxelles. Iar ca bonus, aceste vegetale sunt foarte bogate în vitamina K, de asemenea importantă pentru oase puternice. Fasolea este și ea o sursă foarte bună de calciu. (…) Nu este nevoie să vizăm în mod special sursele de calciu din alimentație, pentru că o dietă diversificată, bazată pe vegetale și alimente integrale va asigura toată cantitatea de calciu de care avem nevoie.

3. ”Puiul, curcanul, peștele și ouăle sunt surse sănătoase de proteină.”

Puiul, curcanul, peștele și ouăle conțin cantități semnificative de colesterol și grăsimi saturate, în multe cazuri, la fel de mult ca vita16, așa că acestea nu sunt alimente sănătoase pentru inimă. Sursele vegetale de proteine conțin zero colesterol și mult mai puține grăsimi saturate. Carnea de pui și de curcan conține, de obicei, antibiotice, pesticide, impurități din fecale, și a fost asociată cu salmonela, stafilococi și alte focare infecțioase de boli. Carnea de pui, peștele și ouăle au fost asociate cu o creștere a riscului de diabet.17-25

Aproape toată carnea de pește conține mercur, care poate cauza probleme neurologice și cognitive; foarte multă conține, de asemenea, bifenili policlorurați  (PCBs), o toxină asociată cu cancerul.16 Iar un studiu recent a arătat că ouăle provoacă o bacterie intestinală să producă o substanță numită TMAO, care poate declanșa atacuri de cord și alte probleme cardiovasculare.26

Alimentele vegetale integrale asigură proteină din belșug și ele nu vin la pachet cu colesterol sau niveluri ridicate de grăsimi saturate. Din contră, proteina lor este împachetată cu fibre și mulți nutrienți necesari organismului. Surse vegetale importante de proteine sunt lintea, năutul, fasolea neagră, fasolea roșie, soia și quinoa. Vegetalele verzi precum spanacul, broccoli și mazărea sunt de asemenea destul de bogate în proteine. Dar nu uitați, nu este necesar să căutați alimente vegetale bogate în proteine, deoarece o alimentație vegetariană variată bazată pe alimente integrale va asigura suficientă proteină, fără eforturi speciale.27

4. ”Nu pot să mănânc carbohidrați.”

Mulți oameni sunt în mod eronat lăsați să creadă că ar trebui să evite carbohidrații, în special pentru managementul greutății și al diabetului. În schimb, ei se concentrează pe proteine – în special proteine animale – și pe grăsimi. Din păcate, această abordare crește, de fapt, riscul bolilor cronice și decesului28-32, și îi privează pe oameni de numeroși nutrienți aflați în alimentele care conțin carbohidrați.

Este adevărat faptul că nu toți carbohidrații sunt la fel. Glucidele rafinate, foarte procesate pot crește trigliceridele, pot favoriza acumularea de kilograme în plus și pot ridica nivelul zahărului în sânge. Pe de altă parte, amidonurile care provin din cereale integrale aduc cu ele fibre, acizi grași esențiali, vitamine din grupul B, zinc și proteine și constituie o excelentă sursă de energie.

Leguminoasele, legumele, vegetalele bogate în amidon, fructele sunt surse sănătoase de carbohidrați.

Echilibrarea acestor alimente cu vegetale fără amidon constituie o metodă optimă pentru a pierde în greutate, pentru a ține sub control diabetul și a anula bolile de inimă.

5. ”Hrana sănătoasă este prea scumpă.”

Nu e nevoie să faceți cumpărăturile la magazine specializate în alimente sănătoase pentru a găsi alimente nutritive. Unele dintre cele mai sănătoase alimente sunt cel mai puțin costisitoare și sunt disponibile în majoritatea băcăniilor și la piețele fermierilor locali. Fasolea, lintea, orezul integral, legumele congelate sunt, de obicei, ieftine, mai ales dacă se cumpără uscate sau vrac. (Fructele și legumele organice pot să coste mai mult, dar o alimentație vegetariană chiar nonorganică este mai nutritivă decât una omnivoră, bazată pe carne, pește, lactate, organice sau altfel.)

Chiar și atunci când alimentele procesate și produsele de origine animală sunt vândute mai ieftin, ele sunt de fapt scumpe dacă gândim în termeni de costuri pentru sănătatea dumneavoastră. Ceea ce ați putea economisi acum, s-ar putea să cheltuiți mai târziu în farmacii și pe facturile de la medic.

Sursa articol: aici