Drumeţul şi poarta temniţei

225

Un drumeţ ostenit, găsind în drumul lui o moară, intră în ea să se odihnească. Dar în moară nu se afla nimeni. Pe-o masă se aflau nişte bani. Duhul rău îl îndemna să-i ia, iar Dumnezeu îl sfătuia să nu-i ia.
Biruind gândul bun, drumeţul porni mai departe, până ce, pe înnoptate, ajunse la marginea unui oraş.
Fiind vreme de vară, el se aşeză în dreptul unei porţi mari si adormi.
Dimineaţa când se trezi şi văzu poarta aceea, întrebă:
– „Ce este aici?”
Un om din preajmă îi răspunse:
– „Aici e puşcărie!”
Drumeţul zise:
– „Aici aş fi intrat dacă luam banii morarului”.
Îşi făcu cruce şi plecă voios spre treaba lui.

Din Al. Lascarov-Moldovanu, Viata crestina în pilde, Editia II, Bucuresti