Despre importanța locașurilor de cult

118

Despre importanța locașurilor de cult s-a tot vorbit și încă se vorbește și se polemizează.
Dar oare toți acei oameni care cârtesc împotriva bisericilor, s-au întrebat vreodată de ce s-au construit atâtea altare, biserici, mănăstiri și paraclise, în centrele marilor orașe, în vârfuri de munte, pe dealuri, pe câmpii, pe insule?
Biserici s-au construit dintotdeauna, pentru că sufletele oamenilor tânjesc după ele.
Când ai un necaz, o boală, un zbucium sufletesc, când nu-ți merg bine afacerile, sau nu mai poți scăpa de datorii, când cineva îți face rău și-ți vatămă sufletul, ce faci?
Fugi la biserică și te rogi.
De ce atâția și atâția oameni se întorc iar și iar la biserică?
Pentru că ei au văzut și au simțit pe „pielea” lor mângâierea Lui Dumnezeu.
Pentru că aici au găsit pacea lăuntrică și și-au ușurat sufletul de păcate, prin taina Sfintei Spovedanii.
Aici s-au hrănit sufletește cu Trupul și Sângele Mântuitorului.

Încă din cele mai vechi timpuri și până astăzi, oamenii merg la biserică și vizitează mănăstiri vechi de secole.
Dovada o face numărul tot mai mare a enoriașilor care vin la Sfânta Liturghie, la Sfântul Maslu, sau pur și simplu pentru a se ruga în tihnă, în Casa Domnului.
Ce dă biserica în schimb?
Ceea ce o societate agitată și din ce în ce mai hăituită, nu o face.
Curțile bisericilor adună oamenii la un loc.
La biserică nu mai ține nimeni cont că unul e sărac, sau altul e bogat, că unul are funcție de director sau altul de slugă. Se împărtășesc toți din același Sfânt Potir.
În biserică sunt toți frați întru Hristos, având o moștenire comună: Împărăția Cerului.

Asta e biserica, dragii mei.

Parintele Calistrat Chifan