Dacă nu suntem cu luare-aminte, chiar și în biserică putem să păcătuim mult

72

Dacă nu suntem cu luare-aminte, chiar și în biserică putem să păcătuim mult. Când venim la biserică și nu ne îmbrăcăm decent, și prin lipsa de cuviință a îmbrăcămintei noatre îi provocăm, Biserica devine pricină de sminteală. Și venind omul să se curățească pe sine, pleacă și mai murdar. Pentru că privirea lui a căzut undeva, pe ceva indecent. De aceea trebuie ca îndeosebi femeile să aibă foarte mare grijă ca atunci când vin la biserică să fie îmbrăcate cuviincios, atent. Răspunderea este foarte mare și este un păcat pe care oamenii nu-l mărturisesc. Își spun păcatele, dar nu-i auzi spunând: „Știi, părinte, în vremea necunoașterii, când nu-L cunoșteam pe Dumnezeu, nu cunoșteam Evanghelia, pocăința, nu am fost învățat și poate prin neatenția îmbrăcăminții mele am smintit oameni. Fie cu hainele, fie cu locul în care ședeam, fie cu poziția mea”.

Acestea sunt păcate pe care diavolii ni le pot reproșa, și noi vom zice: „Dar cum s-au întâmplat acestea?”

„-Iată, când purtai haina aceea, când ședeai așa, când nu ai avut grijă și nu te-ai așezat unde trebuia, l-ai smintit pe acel om.”

Atunci sufletul acela va fi țintuit de vinovăție și astfel judecata va fi pe masură. Vreau să spun, cu smerenie, că trebuie să fim atenți la toate acestea, căci vom pleca din lume și vom merge la tribunal, vom merge la judecată…și acolo vor fi spuse toate. Să avem grijă, deci, să fim cuviincioși în toate. Să curățim interiorul potirului nostru, sufletul nostru, inima noastră. Și unde simțim vinovăție, să ne pocăim.

Extras din Parintele Efrem Filotheitul, Despre credinta si mantuire, trad. din greaca de Cristian Spatarelu, edit. Egumenita, Galati, p. 33-34