Cuvânt despre frumuseţea vieţii

171

„Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria”. Dacă eşti obtuz şi nu vezi frumuseţea naturii şi nu simţi în ea puterea lui Dumnezeu, ce să-ţi fac? Ce pot face unui orb care spune: „Nu există soare pentru că nu-l văd”. Să-l compătimesc, atât! Omul care nu vede puterea lui Dumnezeu şi care nu vede frumuseţea sfântă a creaturii trăieşte într-o orbire spirituală mai înfiorătoare decât orbirea pământească.
Eu, când văd frumuseţea naturii, mi se pare că o văd pe mama. Când mă uit la faţa ţării, faţa României, eu sunt aşa de fericit ca şi cum aş vedea pe propria mea mamă. Munţii noştri, florile noastre, păsările, izvoarele, toate acestea, cerul! Când mă uit la cerul senin eu întotdeauna sunt convins că-L văd pe Dumnezeu în faţă. Înţelegeţi voi toată frumuseţea aceasta a naturii, cât de miraculoasă e creaţia lui Dumnezeu?

IPS Iustinian, Arhiepiscop al Maramureşului şi Sătmarului

Din revista „Cuvinte catre tineri” Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Manastirea Putna, 2009