Cum interpretăm afirmația ”cazi și ridică-te”?

169

Să nu te înșele, frate, gândul care-ți spune așa: iată, Sfinții Părinți zic ”cazi și ridică-te”, adică, de câte ori vei cădea, ridică-te și vei fi mântuit. Asta să fie pocăința, să cazi, să te scoli și iarăși să cazi? Rătăcitor și rău este felul acesta de a le răstălmăci zicala, pentru că Părinții au spus-o ca să scoată din oameni teama de deznădejde și nu ca să-i facă să păcătuiască cu speranța ca, mărturisindu-se și pocăindu-se, oricum vor fi iertați. Departe de tine un asemenea gând! De aceea explică Sfântul Isaac: ”Curajul pe care Sfinții Părinți au voit a ni-l da prin dumnezeieștile lor scrieri … nu trebuie să ne fie ajutor pentru păcat. Ca să avem nădejde în pocăință s-au gândit ei să fure din mintea noastră teama de deznădejde”.

Apoi Părinții au spus ”cazi și ridică-te” și nu ”ridică-te și cazi”, cum pe dos înțelegi tu. Este o mare diferență între una și celălaltă. Să cazi și te scoli și apoi, după ce te ridici de jos să cazi din nou, nu este și nici nu se numește pocăință, așa cum o numești tu, ci este și se numește așa cum o numește Sfântul Apostol Petru ”Câinele la vărsătura lui se întoarce și scroafa spălată se tăvălește în mocirla” (II Petru 2, 22).

Adevăratul sens al zicalei părinților este acesta: omul trebuie să se țină, cu toată puterea, departe de păcat și să se păzească să nu cadă. Dacă, totuși, cade, dar din slăbiciune omenească și nu pentru că așa a vrut, nu trebuie să deznădăjduiască, ci să se ridice imediat, să-și mărturisească păcatul și să se pocăiască sincer fără a mai pierde nici un ceas.

De aceea și tu, frate, dacă ai căzut din pricina necazurilor sau a slăbiciunii, nu te lăsa înșelat spunându-ți: am mai căzut și altă dată, mai cad și acum, ce înseamnă un păcat mai mult? Am mai căzut o dată în mocirla, dar nu-i nimic, mă duc să mă spovedesc, mă pocăiesc pentru toate și apoi mă depărtez de păcat. Pentru numele Domnului, frate, nu asculta! E limpede ca lumina zilei că vine de la diavolul care caută să te piardă. Dacă ai păcătuit o dată, n-o mai face și a doua oară, nu zăbovi și nu mai răbda să te vezi în mocirlă, ci fă cum zice scriptura: ”Nu întârzia să te întorci la Domnul și nu amâna de pe o zi pe alta” (Înțelepciunea lui Iisus Sirah 5, 7).

Sf. Nicodim Aghioritul, Despre metanie-pocăință, trad. din neogreacă în lb. română de Zenaida Anamaria Luca, Sfântul Munte Athos, edit. Panaghia, 2004, p. 48-49