„Cine i-a învăţat?”

138

Un gospodar avea cinci copii pe care i-a crescut în teama de Dumnezeu. Când au ajuns mari erau toţi cuviincioşi, muncitori şi cu inimă bună. Din pricina aceasta, tot satul îi avea în dragoste şi în cinste.

Într-o zi, un om din sat, a întrebat pe acel gospodar:

– „Cum ai făcut dumneata, moşule, de-ai scos copii aşa de buni?”

Omul i-a răspuns zâmbind:

– „Apoi să vezi dumneata: pe cel mare l-am învăţat eu. Pe urmă, el a învăţat pe cel de după el… Aceştia doi au învăţat pe cel de-al treilea, cei trei pe-al patrulea şi cei patru pe prâslea.”

Şăguind mai departe, gospodarul mai zise:

– „Iar pe mine, m-a învăţat tata… Cât despre tata şi cei mai dinainte, i-a învăţat bunul Dumnezeu.”

Din Al. Lascarov-Moldovanu, Viata crestina în pilde, Editia II, Bucuresti