Ce putem face pentru cei din jurul nostru: prieteni, rude? Dar aceștia nici nu vor să audă de biserică, de spovedanie…Cum să‑i abordăm?

138

Trebuie să fii un model. Cum a arătat și Sfântul Serafim de Sarov. Stătea de vorbă cu Motovilov care din tinerețe se frământa să înțeleagă ce înseamnă să dobândești Duhul Sfânt. Atunci Sfântul Serafim a început să se roage și i-a spus lui Motovilov: „Uită-te la mine. Ce vezi?” Și sfântul strălucea în lumina necreată. Se vedea că, într-adevăr, îl avea pe Duhul Sfânt.

Așa și dumneata. N-ai ce te chinui ca să-l cucerești pe un nepăsător. Majoritatea oamenilor sunt ca niște catâri, mai ales dacă sunt pătimași. Mai ales când este vorba de păcatele desfrânării, de păcatele necurăției. Desfrâul este patima cea mai diabolică; ea te înstrăinează de tot ce-i frumos, te înstrăinează de Cel care este izvorul frumuseții și al iubirii. Pe un om cuprins cu putere de astfel de patimi, dacă-l vezi că nu vrea să te asculte, lasă-l în pace. Tu trăiește frumos, roagă-te pentru el și poate o să zică la un moment dat: „Măi, dar tare îmi place de tine. Cum de…?”; „Așa sunt eu. Am și eu Mentorul meu, Profesorul meu!”

Nu vă luptați cu morile de vânt. Pentru că păcatul acesta al necredinței există oarecum în aproape fiecare suflet de om. Îndoiala!

Arhiepiscop Iustinian Chira, Trăiți frumos și-n bucurie, în vol. Crinii Țarinii II, Mănăstirea Putna, Edit. Nicodim Caligraful, 2014, p. 125