„Ca şi Iuda…”

443

Un preot misionar făcea cunoscut pe Domnul Hristos, copiilor de negri din Africa. Într-una din zile, vorbindu-le despre luda, le-a zis: „Copiii mei, dacă Iuda, după ce L-a vândut pe Domnul, s-ar fi căit, Domnul l-ar fi iertat, şi el nu s-ar fi spânzurat. Aşa de mare este iubirea lui Hristos.”

Printre copii era unul care, mai osebit, înţelegea propovăduirea preotului – şi iubea din ce în ce mai tare pe Iisus.

A doua zi, după ce le-a povestit despre Iuda, preotul i-a întrebat:

– „Spuneţi-mi, voi aţi fi făcut ca Iuda sau aţi fi cerut iertare lui Iisus?”

Toţi tăcură. Copilul cel ales, a zis cu îndrăzneală:

– „Eu, părinte, aş fi făcut ca Iuda…”

Preotul rămase surprins şi mâhnit.

Zise:

– „Cum? Te-ai fi spânzurat şi tu?”

– „Da” – răspunse, aproape lăcrimând, copilul.

Preotul nu mai înţelegea nimic.

Atunci copilul, lăsând să-i curgă lacrimile, zise:

– „Da, m-aş fi spânzurat, dar nu de copac… ci… de gâtul lui Iisus cu braţele mele… ca să mă ierte.”

Preotul plânse şi el.

Din Al. Lascarov-Moldovanu, Viata crestina în pilde, Editia II, Bucuresti